În campania electorală, circul e pe gratis

De cele mai multe ori, campaniile electorale scot la suprafață tot felul de lucruri. Partidele țin la sertar dosare, fotografii, informații. În campanie,  le scot la lumină de tot, sau doar un pic, cât să fie o monedă de schimb. Probabil că în următoarele săptămâni,  până la alegeri, vor fi câteva teme nelipsite, indiferent dacă vorbim despre un candidat la primăria unui oraș, a unei comune  sau a capitalei.

Una din aceste teme cred că va fi averea celor care vor să devină primari.  Dacă nu are, de ce nu are. Și, mai ales, dacă nu cumva vor să facă avere la primărie? Iar aici se contureaza profilul  “sărac, dar cinstit”.

Dacă are avere… cum a făcut-o?  Și profilul consacrat și el ar fi … ”are bani destui, nu o să mai fure de la primărie” sau “nu a furat destul? Ce-i mai trebuie? Lasă, să mai vină și altul!”

Însă, lucrurile nu sunt valabile nici în primul caz, nici în al doilea și – indiferent de situație, de cele mai multe ori – la final de mandat, când se trage linie, averea iese pe plus.

În perioada campaniei electorale se mai fac bilanțuri și se pune frecvent o întrebare pe care o tot punem candidaților din 1990 încoace.  Și anume: ce ați făcut în ultimii 4 ani ? Răspunsurile sunt întotdeauna discutabile. Dacă un candidat a mai fost primar sau consilier, înşiră o listă cu realizări. Dacă nu – campania se va axa pe desființarea celui care a ocupat funcția înainte, pe lipsurile și nerealizările lui.

Și într-un caz și în celălalt se va deschide, însă, robinetul promisiunilor. Unele sunt științifico-fantastice. Nu le mai crede nimeni. Altele sunt de bun simț, dar nici pe acelea nu le mai crede nimeni.

Cred că (și) această campanie electorală va fi dominată de  lipsa de încredere și de absenteism, ceea ce va pune sub semnul întrebării reprezentativitatea aleșilor. Acum, mai mult decât la scrutinurile anterioare, având în vedere că totul se va întâmpla într-un singur tur.

Așadar: promisiuni, atacuri, bilanturi, lehamite. Nimic nou. Se anunță o campanie previzibilă. Ba chiar plictisitoare.  Fără concerte, fără  „atenţii electorale“, precum găleţi, şepci sau pixuri.  Aș zice că este o campanie cu obiceiuri vechi și cu reguli noi. Singura curiozitate e legată de ingeniozitatea partidelor și a candidaților de a încalca aceste reguli sau de a găsi soluții de promovare inedite.  Să nu uităm că, în campanie, spectacolele de circ sunt gratuite.  Deși… nici între campanii nu ducem lipsă de circ.

Liliana Nicolae