Euro s-a ancorat la pragul de 5,24 lei

Ultima săptămână a fost dominată de ședința de politică monetară a BNR și prezentarea Raportului asupra inflației, care a luat în calcul criza energetică provocată de seceta de la nivel european, ce va ridica prețurile până la sfârșitul anului.

Inflația, ce ar urma să se ridice la finalul anului la 6,1%, a influențat negativ consumul, și a provocat scăderea PIB în primul semestru cu 0,8% comparativ cu perioada similară a anului trecut, ceea ce a împins economia în zona recesiunii.

Mugur Isărescu a declarat joia aceasta, la conferinţa de presă dedicată prezentării Raportului asupra inflaţiei, că „prognoza noastră arată aşa: scădere rapidă, puternică, a inflaţiei până spre sfârşitul anului, cu fluctuaţii, mai ales în ultimele luni ale acestui an. (…) Pentru că s-a introdus ceea ce acum este cert: canicula, seceta şi impactul asupra producţiei de electricitate şi, în general, impactul în ceea ce priveşte situaţia energiei în România. Dar, chiar cu 0,5 puncte peste, tendinţa este de scădere şi în continuare, şi se intră în intervalul de variaţie din jurul ţintei în trimestrul 4 2027.”

Parcursul recesionist al economiei s-a reflectat și în reducerea semnificativă a investițiilor străine directe, care, conform BNR, s-au ridicat la doar 669 milioane euro față de 3,7 miliarde euro în perioada similară din 2025.

Cursul monedei unice a crescut de la 5,2396 lei, la începutul săptămânii, la 5,2436 lei, la sfârșitul ei, când cotațiile au crescut de la 5,237 la 5,244 lei. Seara, euro a scăzut în piețele internaționale la 5,234 lei.

Mugur Isărescu a declarat joi, la prezentarea raportului asupra inflației, că parcursul leului „nu a mai fost stabil, sunt mai puțin de 12 luni (cu) două deprecieri semnificative (provocate de evenimentele politice de la sfârșitul lui 2025 și cele din mai 2026, n.red.), urmate de relativă stabilitate. Nu am ajuns la mișcările pe care le are forintul maghiar sau coroana cehă sau zlotul polonez, dar oricum nu mai avem nici stabilitatea de dinainte a cursului. Cursul este mai flexibil, ceea ce cred că este bine.”

Guvernatorul băncii centrale a afirmat, de asemenea, că dobânda de politică monetară nu va fi redusă mai devreme de începutul anului viitor.

Menținerea dobânzii la facilitatea de depozit, care a devenit principala rată directoare din piață, la 5,5% nu a influențat nivelul dobânzilor interbancare. Indicele ROBOR la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la 5,84%. Indicele la șase luni, folosit la calcularea ratelor la creditele ipotecare, s-a oprit la 5,92%, iar indicele la 12 luni a stagnat, după creșterea de miercuri, la 5,98%.

În condițiile în care Finanţele vor să se împrumute luna aceasta cu cel puțin 7,2 miliarde de lei, Trezoreria a atras aproape 894 milioane lei, sumă scadentă la finalul lui iulie viitor, pentru care a acceptat o dobândă medie anuală de 6,09%. La această sumă s-au adăugat alte 230 milioane lei, scadente în iulie 2040, la un randament mediu de 7,03%.

Traderii internaționali și-au redus pariurile privind majorarea dobânzii de către Rezerva Federală până la jumătatea anului 2027, consecință a înrăutățirii pieței muncii din Statele Unie și a cheltuielilor de consum.

Euro a fluctuat la nivel săptămânal între 1,1511 și 1,1586 dolari, iar media monedei americane s-a mișcat între 4,5329 și 4,5475 lei, cea de vineri fiind stabilită la 4,5389 lei.

Media francului elvețian a fost stabilită vineri la 5,5819 lei, cea lirei sterline la 6,1375 lei iar prețul gramului de aur a scăzut la 635,3942 lei.