Decizia CCR de a respinge legea pensiilor speciale poate pune presiune pe leu

Decizia Curții Constituționale de a admite sesizarea de neconstituţionalitate a legii care prevedea creşterea treptată a vârstei de pensionare a judecătorilor şi procurorilor până la 65 de ani, precum şi limitarea pensiei de serviciu la 70% din valoarea ultimului salariu, pune premierul Bolojan într-o situație stânjenitoare, acesta declarând săptămânile trecute că ar putea demisiona după o astfel de decizie.

Posibilitatea unei demisii va zdruncina coaliția de guvernare și ar pune o presiune suplimentară asupra cursului de schimb, în condițiile în care deficitul de cont curent a crescut în primele opt luni la 18,8 miliarde euro.

Înainte de decizia CCR, moneda națională a avut o evoluție stabilă, în care tranzacțiile se realizau în culoarul 5,086 – 5,09 lei, astfel că media euro a crescut marginal de la 5,0889 la 5,890 lei.

Tendința de scădere a dobânzilor interbancare a continuat și la începutul acestei săptămâni, chiar dacă analiștii nu anticipează o scădere a ratei de referință a BNR care se situează din august trecut la 6,50%/an.

Lunea aceasta, indicele la trei luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei contractate înainte de mai 2019, a stagnat la valoarea stabilită vineri de 6,40%. Indicele la șase luni, utilizat la calcularea ratelor la creditele ipotecare, a scăzut de la 6,57 la 6,55%, iar cel la 12 luni de la 6,78 la 6,77%.

Pentru a putea asigura refinanțarea datoriei externe și locale dar și necesarul de lei pentru acoperirea salariilor bugetarilor și a pensiilor, statul român se împrumută atât din piețele internaționale cât și din cea internă.

Lunea aceasta, Finanțele au atras 281 milioane lei, cu scadența octombrie 2038 la o dobândă medie anuală de 7,12%, față de o valoare programată a emisiunii de 300 milioane lei. Tot lunea aceasta, Trezoreria s-a împrumutat cu încă 500 milioane lei, sumă programată pentru emisiunea cu scadența în aprilie 2031, pentru care a acceptat un randament mediu anual de 7,21%.

Luna trecută, statul a reușit să se împrumute din piețele externe cu 4 miliarde euro, prin vânzarea de euro-obligațiuni, la care s-au adăugat 500 milioane lei, printr-un plasament privat extern. A fost cea de de-a șapte operațiune de acest tip din 2025, totalul sumelor atrase fiind de 3,3 miliarde euro, pentru care Trezoreria a acceptat o dobândă formată din Euribor la 6 luni plus 2 puncte procentuale.

Înainte de publicarea datelor indicele prețurilor de consum din Statele Unite, care precede întâlnirea comitetului de politică monetară a Rezervei Federale, care se va desfășura săptămâna viitoare, euro s-a depreciat la 1,1645 – 1,1676 dolari, ceea ce a ridicat cursul monedei americane de la 4,3489 lei la 4,3632 lei.

La această evoluție a contribuit și retrogradarea de către Standard & Poor’s a ratingului Franței la „A+/A-1”, de la „AA-/A-1+”, în condițiile în care guvernul condus de Sebastien Lecornu s-a confruntat deja cu două moțiuni de cenzură

Moneda elvețiană a făcut un mic pas înapoi de la maximul istoric de 5,5096 lei, stabilit vineri, la 5,5040 lei. În schimb, cursul lirei sterline a crescut de la 5,8416 la 5,8595 lei.

Metalul galben se tranzacționa lunea aceasta între 4.218,40 și 4.272 dolari/uncie, mai jos față de maximul istoric de 4.380,10 dolari/uncie, după ce săptămâna trecută a atins zilnic noi recorduri. Această evoluție a provocat scăderea gramului de aur de la recordul de 606,5699 lei la 598,0182 lei, în ciuda aprecierii monedei americane.

Lunea aceasta bitcoin stagna în jurul pragului de 110.000 dolari, față de 125.689 dolari, în urmă cu o săptămână.