9 Mai, zi cu triplă semnificaţie pentru România, a fost sărbătorit şi la Giurgiu

Ziua de 9 Mai, zi cu triplă semnificaţie pentru România a fost sărbătorită şi la Giurgiu la Monumentul Eroilor din Parcul Alei. Ceremonia, chiar dacă s-a defăşurat în prezenţa unei gărzi militare a fost una foarte simplă şi decentă, constînd în depunerea de coroane şi jerbe la monumentul străjuit de doi jandarmi.

Schimbarea legislaţiei în domeniu, dar şi grija organizatorilor privind condiţiile de siguranţă în pandemie au făcut, paradoxal, ca ceremonialul să fie mai sobru, mai adecvat.

Au depus coroane de flori principalele instituţii judeţene: Prefectura, Primăria Giurgiu, Consiliul Judeţean Giurgiu, Asociaţia Veteranilor de Război. Spre deosebire de anii trecuţi, când doar Şoimii Patriei întorşi prin timp lipseau de la sărbătoarea în care, de fapt, partidele politice încercau să-şi arate muşchii.

*Prima semnificaţie a zilei de 9 mai pentru România este legată de anul 1877, fiind ziua în care Mihail Kogălniceanu rostea, în plenul Adunării Deputaţilor, Declaraţia de Independenţă a României, act care consfinţea înscrierea definitivă a ţării pe harta Europei.

De asemenea, la 9 mai 1945 a fost semnat, la Berlin, actul de capitulare necondiţionată a Germaniei, care a marcat astfel sfârşitul, în Europa, al celei mai mari şi mai sângeroase conflagraţii mondiale din toate timpurile – Al Doilea Război Mondial.

În plus, declaraţia din 9 mai 1950 a ministrului de Externe al Franţei, Robert Schuman, este considerată piatra de temelie a procesului de formare a Uniunii Europene. Pornind de la acest imbold, ţările europene şi-au concentrat energiile către stabilirea unei noi forme de cooperare politică, menită să înlăture posibilitatea izbucnirii unui nou război între naţiunile Europei. Un an mai târziu, a fost semnat Tratatul de la Paris, care prevedea crearea primului organism european de cooperare, Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului, devenită ulterior parte a Uniunii Europene.