Se coace un mega scandal politic, cu consecinţe economice imprevizibile

Răzvan Cuc, administratorul public al judeţului, proaspăt ales şi preşedinte al Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară (ADI) privind managementul deşeurilor şi cel privind dezvoltarea reţelelor de apă potabilă şi canalizare în judeţul Giurgiu, a făcut astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, o radiogarafie a celor  mai importante ADI-iuri din judeţ (gestionarea deşeurilor, apă-canal şi iluminat public) toate beneficiare de fonduri europene sau eligibile la accesarea de fonduri europene nerambursabile.

A atras atenţia în mod deosebit problemele cu care se confruntă ADI „Sănătate prin apă curată”, în care la această dată municipalitatea este acţionarul care deţine circa 83 la sută din acţiuni. Trecând peste amănuntele tehnice, pe cât de importante pe atât de greu de înţeles de o persoană nefamiliarizată cu subiectul, concluzia ar fi că operatorul regional „Apa Service”, ar trebui să treacă din subordinea Primăriei în subordinea ADI-ului „Sănătate prin apă curată”, care ar urma să aibă peste 35 de acţionari, care au dreptul la vot egal.

Şi de aici încep problemele. Ca şi în cazul trecerii (revenirii) Zonei Libere la Consiliul Judeţean, după ce opt ani a fost gestionată de municipalitate, primarul Nicolae Barbu s-a pronunţat ferm împotriva unei astfel de soluţii. Asta pentru că, în opinia lui, cele două societăţi sunt vaci de muls, în favoarea unei clientele politice. Numai că în acest caz problema este mult mai complicată juridic (ţinând cont că 83 la sută din acţiuni sunt în posesia municipalităţii). Dacă în cazul Zonei Libere neînţelegerile din PSD privind priorităţile şi soluţiile pentru o mai bună guvernare locală, pot duce la stagnarea unor proiecte, fără pierderi financiare directe, în cel de-al doilea caz, cel privind controlul asupra „Apa Service”, ar putea avea consecinţe economice devastatoare.

În primul rând s-ar opri implementarea unui proiect de extindere a reţelei de apă şi canalizare în judeţ (proiect finanţat european) în valoare de peste 150 de milioane de euro. Şi, atenţie, proiect care, conform angajamentelor luate de România în faţa Uniunii Europeane când a aceptat fonduri de mediu, trebuie finalizat până în anul 2020. Aşa că şi cu banii Uniunii şi fără ei, trebuie să ne ţinem de cuvânt. Altfel suntem pasibili să plătim (ca ţară) Uniunii vreo 300.000 de euro pe zi dacă se declanşează procedura de infrigement (mai pe româneşte, sancţiuni). În plan local, nefinalizarea acestui proiect, ar putea băga municipiul Giurgiu în faliment. Există posibilitatea reală ca Uniunea Europeană să ceară municipalităţii returnarea a aproximativ 70 de milioane de euro, bani de care a beneficiat pentru a-şi extinde şi moderniza, reţelele de apă potabilă, canalizare, şi purificare a apelor. Şi asta pentru că, municipalitatea, prin  primarul Barbu, a atacat în Justiţie extinderea ADI-ului, prin captarea de noi membri. Cu alte cuvinte, se poate interpreta că, după ce s-a văzut cu sacii în căruţă şi şi-a rezolvat problemele cu bani europeni, încearcă să blocheze dreptul altor localităţi de a beneficia de bani europeni neramburasbili în acest domeniu.

Dacă în interiorul PSD (partid care deţine majoritatea atât în Consiliul Judeţean cât şi în cel municipal) nu se vor găsi căi de dialog şi soluţii, riscăm să avem pierderi economice ce pot depăşi sute de mulioane de euro, sumă ce depăşeşte cu mult posibilităţile de mişcare atât ale judeţului cât şi ale municipiului. Aşa cum se prezintă (cel puţin la această dată) situaţia, mingea se află în ograda primarului Nicolae Barbu.

Ioan Mănăilă