Premierul si gunoaiele

LilS-a vorbit în ultimele zile de faptul că premierul Dacian Cioloș a adunat gunoaie în Delta Văcărești. O fotografie cu primul ministru  cu mânecile suflecate a făcut înconjurul internetului. Ne-a cam plăcut. Am dat like pe Facebook si ne-am gândit că, în sfarșit, avem și noi un premier cu bun simț. Fără aroganțe și fără glume nepotrivite. Chiar dacă povestea cu adunatul gunoaielor era o acțiune de PR!

Chiar și așa, era ceva acolo care ne-a plăcut. Ne-au plăcut și măsurile anti-birocrație anunțate zilele trecute de guvern.  Vom avea nevoie în relația cu statul de mai puţine hârtii. Mai puține copii după tot felul de documente, mai puține drumuri și, da, vom putea plăti cu cardul impozite sau taxe.

Ca de obicei, au fost și unii care s-au încruntat că premierul s-a lăsat fotografiat. S-a spus că ar fi trebuit să se ducă acolo discret, fără fotografi şi cameramani după el. Însă, faptul că nu are nici o intenție de a candida, faptul că nu vrea să intre  în  vreun partid politic îl face parcă mai credibil pe Dacian Cioloș.

Nu suntem tentați să vedem populism în spatele gesturilor lui și – culmea! – parcă chiar îi stă bine când adună gunoaie în Delta Văcărești. Pentru că pare un gest firesc. Încă nu a fost caricaturizată acțiunea lui și nu suntem tentați să facem glume pe tema asta. Parcă ceva din seriozitatea lui Dacian Cioloș se regăsește și la noi. Măcar în raport cu gesturile lui.  Ceea ce arată că dacă suntem tratați cu respect, încercăm să răspundem ca atare.

Aș spune că în cazul de față nu e populism, ci un exemplu. Şi e minunat când oamenii care ne conduc ne dau exemple bune.

Îmi amintesc doar de vizita fostului premier Victor Ponta într-un sat inundat, unde a mers pe ulițe cu barca pneumatică purtată pe brațe  de câțiva jandarmi și de câte glume s-au făcut pe tema asta. Îmi amintesc de un alt fost premier care ne invita să-i numărăm ouăle și de câte glume s-au făcut pe tema asta. De un fost președinte la care am pierdut șirul glumițelor, ironiilor sau jignirilor la adresa oricui și care parcă ne îndemna și pe noi să continuăm șirul glumelor, ironiilor, jignirilor, ca într-un joc de domino.

Se spune că un popor își are conducătorii pe care îi merită. Aș zice și că un popor seamănă cu cei  care îl conduc. Să vedem cât ne ține!

Liliana Nicolae

Lasă un comentariu!

Adresa ta de email nu va fi publicată .