În febra alegerilor parlamentare, partidele politice se feresc „Ca dracul de tămâie” să-i supere pe mai marii Bisercii Ortodoxe Române (BOR). Nimeni nu vrea să intre în conflict cu o mega structură suprastatală cum este Biserica Ortodoxă Română, supusă secolelor ordinelor de la Moscova. Deşi BOR s-a declarat Biserică Autocefală (deci liberă de orice ordin care ar putea veni de la un superior din afara ţării), instituţia şi slujitorii săi au statut aproape asupra legii. La ora asta este singura instituţie ale căror dosare de personal nu sunt accesibile Consiliul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS). Cu alte cuvinte, nici un român care a ajuns în puşcăriile comuniste după Sfânta Spovedanie nu are dreptul să-şi afle călăul moral.

Până şi Ion Iliescu, părintele de necontestat al PSD, comunistul refugiat în criptocomunism (că doar fusese crescut şi şcolit de Moscova) a simţit pericolul şi a admis (pentru că la vremea aia făcea ce dorea în ţara asta) ca în Constituţia României să se specifice că ţara nu are o religie de stat (art.29.5 din Constituţia României).

Ce trăim zilele acestea? Unul dintre cei mai cunoscuţi ziarişti ai ţării, Cristian Tudor Popescu, a condamnat în termeni jurnalistici politica BOR şi în mod special unele declaraţii ale Patriarhului Daniel. Omul nici nu s-a declarat liber-cugetător, precum Ion Iliescu. A spus doar că, în opinia sa, conducerea BOR şi, în mod special Patriarhul, fac rău României într-o perioadă de pandemie şi, mai presus se toate, se încearcă o manipulare grosolană a credincioşilor ortodocşi. Şi nu prin omisiune ci printr-o minciună sfruntată. A ieşit Daniel şi a spus că regimul comunist şi sfârşitul lui Ceauşescu ar fi venit ca urmare a faptului că a interzis pelerinajul de Sf. Dumitru în anul 1989. La puţin timp după aceea (nu după declaraţie, ci după aşa zisul pelerinaj anulat) la Timişoara se murea pe străzi, iar pe 20 decembrie 1989 conducerea BOR îi transmitea telegrame de felicitare lui Nicolae Ceauşescu.

În esenţă, cam despre asta a făcut vorbire Cristian Tudor Popescu. Cu limbajul care-l individualizează şi totuşi în limitele jurnalistice (mai multe instanţe internaţionale au admis şi au dat câştig de cauză jurnaliştilor, în sensul că aceştia pot folosi „tuşe grose în limbaj” spre o bună înţelegere a celor care primesc mesajul – cititori, spre exemplu.) În virtutea art. 30 din Constituţia României (probabil cel mai puternic articol care ne desparte de dictatura comunistă), CTP şi-a folosit dreptul la liberă  exprimare.

A făcut-o şi conducerea Bisericii! La făcut albie de porci pe jurnalist, după principiul că BOR este stat în stat şi-şi apără cu virtute, turnătorii, corupţii, pedofili. Nici o noutate! Grav este că incită credincioşii împotriva unui om care s-a exprimat liber. (Nu stă CTP în drum de un scandal public. Chiar dacă este cel mai grav din ultimele trei decenii, dar nici nu este de glumă.)

Alegerile parlamentare ce bat la uşă, bată-le vina, ne fac portretul unei României mai bolnave de cât ce ştim că trăim acum.

Vedem un Guvern PNL paralizat de frica de a intra în conflic cu conducerea BOR (care păstoreşte mult peste 21.000 de lăcăşe cult şi, teoretic, cam 85 din populaţia României, care la un sondaj de prin 2015 s-a declarat ortodoxă) şi un PSD care vrea să încalece situaţia, convenabilă electoral pentru el.

PNL-iştii paralizaţi în calcule nu au reacţie, iar PSD, prin vocea liderului său, Marcel Ceolacu, ne propune  fundamentalismul ortodox: Cum să discuţi despre ceea ce a spus părintele spiritual al unei naţii?”

Cu alte cuvinte, libertatea de expresie trebuie anulată. Din nou! Cum să discuţi despre ceea ce a spus părintele spiritual al unei naţii?”

Distractiv ar fi fi ca CTP să-l invite la o emisiune pe Ciolacu pentru a afla ce înseamnă „Părintele spiritual al Naţiei” şi un Ayatollah.

Dincolo de ce gândesc eu, declaraţia mă sperie, privind în urmă la istoria recentă. Vezi Turcia, de la statul laic lui  Kemal Atatürk, la statul islmic condus de Recep Tayyip Erdogan care bagă în sperieţi Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii şi NATO.

Sicer, nu cred că este de mintea lui Ciolacu fundamentalismul religios. Dar este dispus, de dragul unor voturi, să-l încurajeze până la limita care poate fi scăpată de sub control. Ioan Mănăilă