Când am scris primul material legat de decesul Majestăţii Sale Mihai al României (http://obiectivgiurgiu.ro/ramas-bun-majestate-poporul-roman-te-va-regreta-chiar-daca-nu-stie-asta-acum/) am fost surprins să văd ce reacţii virulente a avut articolul. Partea bună este că a avut mai multe aprecieri pozitive.

În seara asta m-am simţit din nou trist.

Aflu de la televiziuni că Trenul Regal a întârziat faţă de grafic cu o jumătate de oră. Chipurile a încetinit pe drum să poată fi salutat. Asta mă trimite cu gândul că la 1869, când prima cale ferată din Ţara Românească, Giurgiu- Bucureşti, era străbătută de tren într-o oră. Acum dacă iei trenul faci peste două ore până la Bucureşti.

Ce nu prea se ştie este că transformarea României dintr-un stat aprope feudal, într-o ţară modernă, cu o Constituţie (1923) luată de model şi recunoscută în toată Europa, s-a făcut „sub Monarhie”, sub Ferdinand I al României, Întregitorul României Mari. Informaţie aproape în premieră! Întreaga reţea de căi ferate din România era aproape terminată şi funcţională la momentul preluării puterii de către comunişti. Stahanovist, s-au mai făcut câteva „şantiere patriotice”. De fapt se finalizau proiectele unor mari ingineri angajaţi de Guvern, prin grija Regelui.

Acum mulţi dintre noi suntem trişti! S-a stins un simbol de moralitate şi de dragoste de neam. Partea bună este că numărul persoanelor triste a crescut cu cel puţin un milion în câteva zile.  Greu să mai ţii (într-o epocă a informaţiei) Istoria după garduri de sârmă ghimpată păzite cu Kalaşnicoave.

Ce ţară tristă am ajuns! În drumul său către Dumnezeu, Regele Mihai ne mai face un cadou! Renaşterea unui patriotism  autentic, dincolo de partide şi doctrine politice – doar dragoste de ţară!

 

Ioan Mănăilă