medicDin start vreau să spun că nu este nici o greşelă când spun „medic” şi nu „medici”. Pentru că vă propun să medităm puţin împreună  asupra stării de sănătate socială şi nu medicală a comunităţii locale. Sigur, câmpul de adresabilitate este destul de redus, la citititorii de presă online, dar nu atât de redus încât să lipsească vreun segment social din el.

În urmă cu ceva timp, nu foarte mult, am făcut publică o opinie privind acordarea titlului de „Cetăţen de onoare la municipiului Giurgiu” domnului Marius Şumudică, antrenorul echipei de fotbal Astra Giurgiu. Şi societatea giurgiuveană a recţionat (mult peste aşteptările mele) pro sau contra punctului meu de vedere (http://obiectivgiurgiu.ro/si-totusi-sumudica-n-o-mai-are-mica/). Aş spune, aproape disproporţionat în raport cu importanţa subiectului.

Zilele acestea, în urma unei emisiuni pe care o realizez şi  moderez la Giurgiu TV, unde m-a onorat cu prezenţa domna doctor Elena Dinu, managerul Spitalului Judeţean Giurgiu, m-am simţit obligat moral să scriu câteva rânduri despre medicii giurgiuveni. Şi despre eforturile pe care aceştia le fac pentru a ţine în viaţă un sistem bolnav şi, mai presus să ne ajute pe fiecare dintre noi, atunci când avem nevoie de ei (http://obiectivgiurgiu.ro/eroii-anonimi-de-langa-noi-pe-care-nu-i-vedem/). Care a fost reacţia? Aprope zero! Asta în condiţiile în care printre cititorii constanţi ai ziarului (http://obiectivgiurgiu.ro) se numără şi medici şi asistenţi medicali, dar şi autorităţi publice, care prin fişa postului pot face ceva pentru a îmbunătăţi o stare de fapt. Dar mai presus de toate, oameni simpli care au nevoie de un act medical mai bun.

Nu spun că oamenii aceştia nu fac nimic pentru a îmbunătăţii cât de cât lucrurile în sănătatea giurgiuveană. Dimpotrivă! În ultimul an primarul Barbu a acordat Spitalului câteva locuinţe de serviciu pentru medicii obligaţi să facă naveta. Marian Mina, preşedintele Consiliului Judeţean, are pe masa de lucru un proiect de hotărâre prin care să deconteze naveta unor doctori dispuşi să lucreze în Giurgiu. Să sperăm că proiectul trece de un hăţiş birocratic şi legislativ extrem de stufos, la capătul căruia se află Curtea de Conturi.

Spun doar că reacţia în faţa a două fenomene diferite reacţia comunităţii giurgiuvene  a fost una aproape nefirească. Una extrem de proactivă când a venit vorba de fotbal (pentru că nu Şumudică în sine era subiectul) şi una amorfă când vine vorba de calitatea actului medical, de sănătatea noastră a tuturor.

Prin prisma acestei comparaţii mă gândesc serios că, dincolo de noi, luat fiecare în parte, comunitatea are nevoie de un medic. Dar ca să-l avem, trebuie să ni-l şi dorim!

Ioan Mănăilă

P.S. Putem extinde exemplu şi la alte domenii. Azi am vorbit doar despre Sănătate.