Ctin-Stoenescu-alb-negruVom avea în curând alegeri locale directe pentru primării, consilii locale şi consilii judeţene. Începutul campaniei electorale a fost precedat de o discuţie îndelungată pe marginea formei actuale a Legii electorale, în principal în legătură cu prevederea ca rezultatul alegerilor să se stabilească printr-un singur tur de scrutin. Evoluţia punctelor de vedere a fost foarte fluidă, înregistrându-se chiar un balans, adică unii dintre contestatarii iniţiali au devenit susţinători, iar unii dintre susţinătorii iniţiali s-au transformat ulterior în contestatari. Aceste metamorfoze dovedesc încă o dată, dacă mai era nevoie, că politica în România nu este una care să se bazeze, vorba lui Nea Iancu, pe prinţipuri, ci pe interese schimbătoare în funcţie de diversele evoluţii ale contextului politic.

Dar să lăsăm de o parte, lipsa de principialitate, căci mă tem că nu avem şanse să vedem o schimbare în bine în această privinţă. Să analizăm consecinţele alegerilor din primul tur dintr-om perspectivă socială şi politică. Care este efectul principal? Unul foarte evident oricărei minţi capabile să gândească atât cât să găsească drumul de acasă şi până la secţia de votare. Să numim acest efect un deficit de democraţie. Altfel spus, deşi democraţia noastră nu stătea deloc pe roze, acum o scurtcircuităm cu această tranşare dintr-un tur prin care nu facem nimic altceva decât să creştem decalajul dintre electorat şi aleşii săi.

Un exemplu matematic poate fi ajutător în această privinţă. Să presupunem că la alegeri avem 3 candidaţi şi că la vot se prezintă 100 de alegători. Un candidat obţine 35 de voturi, altul 34 şi altul 31. Va fi declarat câştigător cel care a obţinut 35 de voturi deşi, hai să presupunem această situaţie, la un al doilea tur el ar fi luat numai un vot dintre cele 31 al celui de-al treilea. Asta înseamnă că la al doilea tur al doilea candidat, cel care a pierdut la un singur vot, ar obţine 64 de voturi. Atunci, cine este mai reprezentativ? Întrebarea poate fi lăsată fără răspuns într-un exerciţiu retoric.

Partidele au avut atitudini diferite faţă de primul tur după cum au evoluat şi interesele lor. Ele şi-au făcut socoteli pur electorale, fără să fie interesate de creşterea fenomenului de reprezentare a intereselor de la nivelul societăţii. Se va discuta mult despre acest tur unic de la început de iunie şi probabil că cei nemulţumiţi vor cere schimbarea acestei prevederi. Din păcate, aceste situări divergente nu vor fi alimentate de o discuţie serioasă despre jocul democratic, ci de aceleaşi partizanate înguste care pornesc de la căutarea avantajelor pentru grup, iar nu pentru întreaga societate.

Constantin Stoenescu