La sfârşitul acestei săptămâni se va şti clar cine va conduce Filiala Judeţeană a PNL Giurgiu, un PNL care trebuie reconstruit şi adus, cât de cât, la nivelul de adversar al PSD. Rezultatul este mai mult decât previzibil după alegerile care au avut loc, sâmbăta trecută, la Organizaţia municipală a PNL. Unde, coechipierul lui Marin Anton, Marian Măroiu, a câştigat super detaşat. Pe cale de consecinţă, va câştiga la judeţ la fel de detaşat şi Marin Anton. Nu prea există dubii.

Problema PNL Giurgiu de abia de acum încolo începe. Sunt suficiente zvonuri şi „suspiciuni rezonabile” (o făcătură din Codul Penal sau de Procedură, nu mă prea pricep) că victoria lui Măroiu a fost cumpărată la bucată. Se zvoneşte că banii nici măcar nu erau ai lui Măroiu şi că finanţarea a venit via Marin Anton. Nu sunt probe, nu sun plângeri, rămânem la ideea de zvon, bârfă, invidie.

Rămâne totuşi un semn de întrebare. Dacă ceva ar fi adevărat, ce lider va avea PNL Giurgiu în viitor? Unul care şi-a cumpărat partidul „la bucată”? Dacă este un om de afaceri cu „simţul pieţei” extrem de dezvoltat, cine garantează că atunci când „bursa politică” îi va fi favorabilă nu va vinde „en-gros” sau chiar tot „pachetul de acţiuni”?

În fine, până la urmă, este treaba celor care vor vota. Ce mă doare, ca jurnalist de dreapta timp de aproape două decenii, este că am crezut că electoratul PNL este altceva de cât cel al PSD. Cel despre care se spunea că este cumpărat „cu un litru de ulei, un kilogram de zahăr şi o găleată”. Acum am senzaţia că „activul” PNL, adică oameni cu drept de vot în interiorul partidului, se vând. Şi  că o fac pe sume ridicole, la fel ca asistaţii sociali de la sate. La care PNL face trimitere de câte ori îi convine în bătălia cu PSD.

Ioan Mănăilă